Isaia 24
1 Iată, Domnul deşartă ţara şi o pustieşte, îi răstoarnă faţa şi risipeşte locuitorii;2 cum se întâmplă preotului se întâmplă şi poporului, stăpânului ca şi slugii, stăpânei ca şi slujnicei, vânzătorului ca şi cumpărătorului, celui ce dă cu împrumut, ca şi celui ce ia cu împrumut, datornicului, ca şi celui căruia îi este dator.
3 Ţara este pustiită de tot şi prădată; căci Domnul a hotărât aşa.
4 Ţara este tristă, sleită de puteri; locuitorii sunt mâhniţi şi tânjesc; căpeteniile poporului sunt fără putere,
5 căci ţara a fost spurcată de locuitorii ei; ei călcau legile, nu ţineau poruncile şi rupeau legământul cel veşnic!
6 De aceea, mănâncă blestemul ţara şi suferă locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sunt prăpădiţi locuitorii ţării şi nu mai rămâne decât un mic număr din ei.
7 Mustul stă trist, via este veştejită; toţi cei ce erau cu inima veselă suspină. 8 A încetat desfătarea timpanelor, s-a sfârşit veselia gălăgioasă, s-a dus bucuria harpei.
9 Nu se mai cântă când se bea vin şi băuturile tari li se par amare celor ce le beau.
10 Cetatea pustie este dărâmată; toate casele sunt închise, nu mai intră nimeni în ele.
11 Pe uliţe se strigă după vin; s-a dus orice desfătare, nu mai este nicio veselie în ţară.
12 Numai pustiire a mai rămas în cetate şi porţile stau dărâmate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu